Traim in prezent sau viitor?

          Am luat decizia de a trai in prezent. Trebuie sa recunosc ca decizia in sine este foarte usoara insa punerea in practica este partea dificila. Cu toate acestea, vreau sa traiesc in prezent. Nu spun ca voi neglija viitorul insa mi-am dat seama ca in mod normal oamenii traiesc prin prisma viitorului. Traiesc pentru a-si indeplini un vis. Dupa ce si-au indeplinit acel vis, urmeaza altul si altul. Toata viata consta intr-o lupta continua pentru indeplinirea dorintelor. Oare la batranete sunt multumiti? Si-au indeplinit toate dorintele insa si-au trait viata? Raspunsurile vor diferi in functie de oameni.

            Exista o formula perfecta in asa fel incat sa iti indeplinesti dorintele si sa traiesti clipa? Asta nu cred. Tot ce cred ca se poate face, este sa mai scazi nivelul viselor. Am citit o carte foarte interesanta. Am primit cartea si am inceput sa o citesc mai mult fortata pentru ca a fost primita de la o persoana draga mie. Am inceput sa o citesc si mi s-a parut foarte interesanta. Era despre fericire si alegeri. In aceasta carte erau prezentate multe cazuri de persoane care nu isi mai permiteau un anumit statut sau aveau o problema. Era vorba despre deciziile pe care le faci si cum iti influenteaza ele viata.
 Exemplu: Unei doamne nu ii placea deloc locul de munca actual insa castiga foarte multi bani. Ea avea de ales intre a sta aici, unde castiga foarte multi bani sau , a-si schimba locul de munca cu unul placut insa mai slab platit financiar. Acum venea alta problema. Daca alegea varianta a doua, va trebui sa ia in considerare o posibila mutare intr-un loc mai mic. Doamna respectiva trebuia sa faca niste alegeri. Vroia sa stea la acest loc de munca care o frustra sau sa se duca in alta parte? Daca isi schimba locul de munca, trebuia sa ia in calcul varianta in care isi schimba locuinta cu una mai mica. Poate sa traiasca in continuare in aceasi locuinta, insa toti banutii pe care ii va castiga se vor duce pe intretinere si mancare. O alta varianta ar fi fost sa se mute intr-o locuinta mai mica, unde intretinerea era mai mica si sa se poata bucura de micile placeri: teatru, opera, concerte etc. Despre alegeri era vorba in toata cartea. Iti dadea cazuri si ce alegeri trebuiau sa faca ca sa fie fericiti.

         Dupa cum ati observat viata este suma deciziilor noastre. In functie de ce decizii luam asa ne va fi viata. Avem posibilitatea sa alegem o viata fericita cu minime conditii in asa fel incat dorintele noastre sa fie indeplinite sau indeplinirea dorintelor fara sa traim viata. Intr-adevar dorintele sunt putin modificate . Exemplu daca visam la o casa, ar trebui sa ne multumim cu un apartament cu 3 camere. In felul acesta in loc de o rata de 15 milioane, putem avea o rata de 10 milioane sau 7-8 milioane. Avem  un loc frumos, al nostru si putem sa ne permitem mici extravagante.
   
     Asadar, decizia de a trai in prezent inseamna multa vointa si curaj. Cu toate acestea cred ca este cel mai corect mod de a trai viata. Viata traita in prezent este ca un personal. Se opreste in fiecare statie . In felul acesta poti sa privesti peisajele, poti cobori in statii sa te bucuri de frumusetea oraselor. Viata traita in viitor este ca un tren rapid. Trece mult prea repede prin toate orasele, pierzi peisaje absolut minunate. Acel tren te duce direct la destinatie si atat. Te duce mai repede la destinatie insa pierzi frumusetea calatoriei.

 

Lectie de viata!

           Stau si ma uit la monitor si nu stiu cu ce sa incep. Ce fel de blog as vrea sa fie? Despre ce ar trebui sa scriu? Mai bine spus, despre ce as vrea sa scriu? Sincer, nu stiu. A fost una dintre acele decizii pe care le iei fara sa te gandesti, apoi incepi sa actionezi insa nici tu nu stii exact ce vrei. Sunt sigura ca v-ati intalnit cu aceasta situatie de multe ori. Ati vrut sa faceti ceva dar nu stiati exact ce vroiati sa faceti. Tot ce stiati era ca vroiati sa faceti ceva. Asa sunt si eu in acest moment. Vreau sa ma reapuc sa scriu. Cred ca am luat o pauza mult prea lunga si imi era dor. Uneori uitam cat de mult ne place sa facem anumite lucruri. Suntem atat de prinsi in viata de zi cu zi incat uitam sa o traim. Uitam cat de scurta este viata.

        Am citit astazi un articol care m-a facut sa realizez anumite lucruri. Era vorba despre un baiat de 25 de ani care avea cancer. Acel baiat spunea ca nu regreta nimic. A trait in ultimii 5 ani cati oamenii obisnuiti in 30 de ani. In timp ce el era preocupat de fericirea zilei de astazi,noi suntem preocupati sa castigam cati mai multi bani. Acel baiat facea voluntariate, aducea zambetul multor persoane pe buze si pe langa asta in fiecare zi facea cate un lucru pentru el. Lucruri care il faceau pe el fericit. Citind acel articol mi-am dat seama ca noi, nu suntem asa. Uneori persoanele in situatia lui traiesc viata mult mai frumos decat noi pentru ca ei pretuiesc fiecare clipa. Noi in schimb irosim clipele. Credem ca avem timp mai incolo sa ne bucuram de viata insa nu ne dam seama ca tot amanam.

         Acum multi ani am citit un citat de N. Iorga care mi-a placut foarte mult. Acum, imi dau seama cat de adevarat poate sa fie. Citatul suna asa: "In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe ". Stand in metrou cu gandul la acel articol, mi-am propus sa fac o schimbare in viata mea. Vreau sa incep sa pretuiesc mai mult clipele. Vreau ca lucrul care ma face cel mai fericita in acel moment sa nu mai fie patul ci o plimbare prin parc. Inainte imi placea atat de mult sa ma plimb prin parc, sa alerg, sa visez. Acum nu mai am timp de nimic. Daca nu am timp acum, atunci cand?

         Nu stiu cum sunteti voi, dar eu in metrou stau si meditez sau citesc. Avand in vedere ca trebuia in seara aceasta sa merg multe statii, am avut mult timp de meditat. Punand aceasta intrebare, mi-am dat seama de unele lucruri care m-au pus pe ganduri . Lucruri  care m-au impulsionat mai mult in realizarea planului meu malefic.

        Atat in generala cat si in liceu vroiam sa ma implic in tot felul de activitati insa, matusa mea spunea mereu ca acum este momentul sa invat. Pentru acele lucruri voi avea timp alta data. Toate lucrurile au momentele lor. Acum nu este timpul lor. Cand o sa mai cresc, o sa le fac. Din pacate, a avut dreptate matusa mea doar intr-o privinta. Toate lucrurile au momentele lor. Eu nu am mai reusit sa fac nici unul dintre acele lucruri care si in momentul de fata mi-ar face extrem de multa placere. De ce? Pentru ca necesita mult timp. Timp de care nu mai dispun. Atunci in schimb dispuneam. Acest lucru m-a impulsionat si mai mult. Trebuie sa nu mai aman pe maine, ce pot face astazi. Trebuie sa fac lucrurile care ma fac fericita, indiferent cat de mici sau mari sunt. Trebuie sa imi acord atat mie cat si celor din jurul meu atentie.

        Oricat de lunga ni se pare, viata este scurta si cu timpul apar alte si alte prioritati. Daca nu profitam de clipa acesta, sunt sanse mari ca mai tarziu sa nu mai putem face lucrurile respective. Fiecare varsta are problemele ei si preocuparile ei. Viata este intr-o continua evolutie. Oare putem sa evoluam si in acelasi timp sa fim si fericiti? Putem sa ne indeplinim visurile dar in acelasi timp sa traim frumos prezentul?